Eu mostenesc de la tatal meu un "virus" - acela de a bate padurile dupa ciuperci de tot felul. Si mie si lui ne place sa le culegem, sa le pregatim si desigur sa le mancam.
Culegem doar ce stim sigur ca sunt comenstibile si pana cand nu vedem pe cineva ca mananca un anume tip de ciuperca, in padure, nici nu ne uitam la ea. 
In urma cu multi ani, cand, in Oltenia, am vazut pentru prima data aceste ciuperci in piata, am ramas oripilata.
(imagine de pe net)
Le mai zice si pitonci (manatarci) plopesti din cauza locului unde se cresc preponderent
Dupa cativa ani de la momentul in care m-am oripilat, am avut ocazia sa merg dupa ciuperci cu cineva care era cunoscator in zona Olteniei si a cules si astfel de ciuperci. Eu nu m-a atins de ele, dar partea cea mai rea a fost ca urma sa le gatim la mine acasa. Nu am avut scapare.
I-am dat voie sa le gateasca si treaba ei daca le si mananca. Vreau sa va spun ca m-a convins sa gust si eu si... DA am gustat mergand pe ideea ca toti acei care au cumparat din piata nu au murit.
De atunci ma bucur mult cand le gasesc si fara sa stau macar un pic pe ganduri le iau. Au fost ani in care am umplut camara de zacusca din astfel de manatarci si am pus in borcane mari la murat. Au fost de-a dreptul delicioase
Nu sunt foarte, foarte atractive pentru aspectul pe care-l capata dupa ce sunt culese, curatate si taiate. In contact cu aerul sectiunea se inegreste...
Deci... povestea ii poveste si ce vedeti in poza de mai jos, nu-i salam de biscuiti. Sunt manatarci culese de mine si tata, prajite cu ulei si ceapa, iar apoi congelate. Destinatia acestora este o ciorba bunaaaaa dupa pricipiul de aici http://leniass.blogspot.ro/2015/01/ciorba-de-ciuperci.html
Dupa cativa ani de la momentul in care m-am oripilat, am avut ocazia sa merg dupa ciuperci cu cineva care era cunoscator in zona Olteniei si a cules si astfel de ciuperci. Eu nu m-a atins de ele, dar partea cea mai rea a fost ca urma sa le gatim la mine acasa. Nu am avut scapare.
I-am dat voie sa le gateasca si treaba ei daca le si mananca. Vreau sa va spun ca m-a convins sa gust si eu si... DA am gustat mergand pe ideea ca toti acei care au cumparat din piata nu au murit. De atunci ma bucur mult cand le gasesc si fara sa stau macar un pic pe ganduri le iau. Au fost ani in care am umplut camara de zacusca din astfel de manatarci si am pus in borcane mari la murat. Au fost de-a dreptul delicioase
Nu sunt foarte, foarte atractive pentru aspectul pe care-l capata dupa ce sunt culese, curatate si taiate. In contact cu aerul sectiunea se inegreste...
Deci... povestea ii poveste si ce vedeti in poza de mai jos, nu-i salam de biscuiti. Sunt manatarci culese de mine si tata, prajite cu ulei si ceapa, iar apoi congelate. Destinatia acestora este o ciorba bunaaaaa dupa pricipiul de aici http://leniass.blogspot.ro/2015/01/ciorba-de-ciuperci.html
Din bucata semidezghetata am taiat felii pe care le-am pus in cratita impreuna cu pasta de ardei
Dupa ce s-au prajit putin impreuna am adaugat iaurt amestecat cu smantana si apa.
Le-am lasat sa dea cateva clocote, am potrivit gustul de sare si am adaugat 3 catei de usturoi tocati foarte fin. Gataaa!!! ... si nimeni nu a murit
Foarte important!!!!!!!!
Nu luati din padure ciuperci pe care nu le cunoasteti, ciuperci de care nu sunteti absolut siguri, mergand pe considerentul ca seamana.
Eu am vrut sa dau o tenta vesela acestei retete, dar nu este de glumit cu ciupercile din padure.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu